„Raportul Stern” despre cosmarul incalzirii globale
9 noiembrie 2009
Nep`sarea politicienilor. Unii consider` c` [nc`lzirea global` este un fenomen ireversibil. Chiar dac` nu ne-am situa [n tab`ra pesimi]tilor incurabili, este clar c` fr@ngerea echilibrelor naturale se va solda – [n cel mai fericit caz - cu o criz` nemai[nt@lnit` de la al II-lea R`zboi mondial. Din p`cate, autorit`\ile rom@ne n-au f`cut mai nimic pentru ap`rarea mediului. {n cei 18 ani de „tranzi\ie” (continu`!), singura m`sur` benefic` luat` a fost [nchiderea c@torva mamu\i industriali, mari poluatori. {ncolo, Tanti Sulfina ]i al\i factori de decizie s-au m`rginit la apari\ii mondene pe la simpozioane. Despre impactul economic pe termen lung asupra schimb`rilor climatice sau, invers, al schimb`rilor climatice asupra economiei, nimeni nu ]tie nimic. Poate c` optimismul face gropi\e [n obraji, dar un optimism exagerat, bazat pe ingnoran\` poate s` se lase cu pl@ns. Informarea [n mas` a am`r`]tenilor poate duce la trezirea acestora ]i, [n final, la constr@ngerea celor pl`ti\i s` ne asigure s`n`tatea ]i securitatea alimentar` s`-]i fac` datoria. Ar fi suficient. {n acest sens, prof. univ. dr. Sterie Ciulache, ]eful catedrei de meteorologie ]i hidrologie de la Facultatea de Geografie a Universit`\ii bucure]tene, trage un semnal de alarm`” „Nu trebuie ca omenirea ]i [n special liderii politici s` fie optimi]ti pentru c` din p`cate, procesele atmosferice, ca toate procesele naturale la scar` global`, au o interven\ie enorm` … Exist` riscul ca, nelu@nd m` suri de prevenire [n timp util, s` se ajung` la nivelul la care nu se mai poate face nimic!” Printre m`suri, profesorul enumer` oprirea defri]`rilor, re[mp`duririle masive, limitarea ]i ecologizarea motoarelor cu ardere intern`.
Este motivul pentru care consider`m util` prezentarea succint` a c@torva date din Raportul Stern, o analiz` a exper \ilor britanici asupra schimb`rilor climatice ]i a modului [n care ele pot fi prevenite (stopate).
Modific`ri climatice. Comparativ cu perioada premerg`toare revolu\iei industriale, concentra\ia de dioxid de carbon din atmosfer` a crescut de la 280 ppm (p`r\i per milion – n. aut.) la 430 ppm. Rezultatul a fost sporirea temperaturii medii a globului cu peste 0,50 C. Din cauza iner\iei sistemului climatic, chiar dac` [ncep@nd de ast`zi nu s-ar mai emite gaze cu efect de ser`, temperatura ar continua s` creasc` cu [nc` 0,50 C [n urm`toarele decenii.La nivelul actual de emisie a gazelor cu efect de ser`, concentra\ia de CO2 din atmosfer` ar ajunge la 550 ppm [n 2050. Cum [ns` nu exist` bun`voin\a de analiz` a reducerii emisiilor este probabil c` nivelul de CO2 de 550 ppm s` fie atins prin anul 2035. {n felul acesta, p@n` la sf@r]itul secolului sunt ]anse ca temperatura s` creasc` cu 3-50 C. Ce [nseamn` acest lucru?
Hrana. Cre]terea temperaturii globale cu 0,50 C va duce la dispari\ia culturilor agricole pe zone [ntinse, cu un impact devastator [n Sahal (zona de tranzi\ie de la de]ertul saharian la savane), unde [nc` [n 1970 muriser` 200 mii de oameni din cauza secetei ]i a foametei aduse de aceasta. {n schimb se vor [nmul\i culturile agricole la latitudini mari, cu condi\ia fertiliz`rii p`m@ntului. Dac` [ns` temperatura global` va cre]te cu peste 30 C, chiar ]i culturile de la latitudini [nalte vor [ncepe s` dispar`.Apa. Cre]terea temperaturii cu 0,50 C va provoca degradarea recifurilor de corali ]i la dispari\ia ghe\arilor montani. La o cre]tere de aproape 20 C va [nregistra o criz` major` [n aprovizionarea cu ap`. Criza va afecta peste un miliard de oameni [n 2080, mai ales [n Africa. Criza apei va spori conflictele violente [ndeosebi din vestul Africii, Bazinul Nilului ]i Asia Central`. Europa va participa ]i ea la „festinul” crizei de ap`: [n sudul continentului, resursele de ap` ]i culturile vor sc`dea cu 20%. La acela]i prag al cre]terii cu 20 C, p`durea amazonian` (considerat` drept „pl`m@nul planetei”) va intra [n colaps. {ntre 20% ]i 50% din specii vor dispare. Sporirea acidit`\ii apei oceanului planetar (ca urmare a cre]terii nivelului de CO2) va duce la sc`derea rezervelor de pe]te.
Fenomenele meteo extreme. La o cre]tere cu numai 10 C se vor intensifica furtunile, incendiile spontane [n p`duri, seceta, canicula, dar ]i inunda\iile. La o cre]tere a temperaturii globale cu peste 20 C se produce intensificarea uraganelor, at@t ca num`r, c@t ]i ca for\`. Se estimeaz` c` daunele provocate de uragane se vor dubla [n SUA ]i vor cre]te de patru ori [n Regatul Unit. p@n` la jum`tatea acestui secol, costul fenomenelor extreme se va cifra la 0,5-1% din produsul intern brut al [ntregii lumi.{nc`lzirea global` cu 1,50 C aduce riscul aterm`rii absorb\iei de carbon natural. Ca urmare se ajunge la cre]terea emisiei de metan natural. La acela]i prag de cre]tere va [ncepe topirea stratului de ghea\` din Groenlanda. Ini\ial, topirea ghe\arilor montani va produce cre]terea nivelului oceanului planetar, cu afectarea a sute de milioane de oameni din Bangladesh ]i Vietnam, dar ]i a numeroase metropole precum Tokio, New York, Cairo sau Londra. {n paralel se vor reduce rezervele de ap` potabil`, care ar putea afecta nu mai pu\in de a ]asea parte a popula\iei globale. Seceta ]i inunda\iile, foametea vor determina migra\ii [n mas`, conflicte sociale.
Ce se poate face. Exper\ii britanici ne propun o antitez` simpl`: dac` se ac\ioneaz` eficient ]i [n timp util, costurile asociate ac\iunilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser` ]i pentru evitarea unui impact maxim al schimb`rilor climatice ar reveni la o cot` anual` de 1% din PIB-ul global, dac` nu se ac\ioneaz`, riscurile ]i costurile aferente vor fi echivalente cu o pierdere anual` de 5-20 din PIB-ul global. Investi\iile din urm`torii 10-20 ani vor fi cruciale pentru acest secol ]i urm`torul. Dac` emisiile de gaze are efect de ser` ar sc`dea cu cel pu\in 25%, am putea spera [n stabilizarea la 500-550 ppm a concentra\iei de CO2 din atmosfer`. Avertizarea exper\ilor care au elaborat Raportul Stern este f`r` echivoc: „Omenirea trebuie s` aleag` [ntre cre]tere + dezvoltare economic`, pe de o parte ]i prevenirea efectelor negative ale schimb`rilor climatice, pe de alt` parte… Au fost create oportunit`\i pentru decuplarea cre]terii economice de emisiile de gaze cu efect de ser`. Dimpotriv`, ignorarea schimb`rilor climatice va afecta cre]terea economicv`”. Emisiile de carbon din sectorul energetic ar trebui reduse cu cel pu\in 60% p@n` [n 2050 pentru a stabiliza concentra\ia de CO2 din atmosfer` la un nivel sub 550 ppm.Vorba prof. Matei Berindei „Cine are urechi, s` aud`!” (surse: G@ndul” - Caterina Nicolae ]i „Ziua” – Marian Ghi\eanu).
- material de Gh. Bernaz
Romania inca mai asteapta un an verde
9 noiembrie 2009
Odat` cu semnarea Tratatului de aderare la UE, la 25 aprilie 2005, Rom@nia devine membr` a re\elei ecologice de arii naturale protejate la nivel european, ”Natura 2000”. Printre cele mai reprezentative situri de importan\` european` din Rom@nia, se situeaz` cele din zonele Apuseni, Balta Mic` a Br`ilei, Bucegi, Cheile Bicazului, Cheile Cernei, Delta Dun`rii, etc. Prin includerea acestora [n re\eaua european` de arii protejate NATURA 2000, suprafa\a total` a ariilor naturale protejate rom@ne]ti a crescut, ajung@nd la circa 15%, fiind [n concordan\` cu media din Uniunea European`. 
{n anul 1800 Rom@nia avea [n componen\a sa 8,5 milioane ha de p`dure, adic` 35-45% din teritoriu, suprafa\` care s-a redus continuu, ajung@nd ast`zi la 26%, sub media europeană cu 2,6 procente. Nivelul crescut al polu`rii, expansiunea biotehnologiei, ac\iunile umane cu un impact tot mai puternic asupra mediului, cum ar fi defri]`rile masive, ne [ndeamn` s` ne [ntreb`m [n ce stadiu vor ajunge [n viitorul apropiat habitatele naturale ]i cine lupt` p@n` la urm` pentru conservarea acestora.
Pentru un mediu curat militeaz` mai multe organiza\ii non-guvernamentale, care s-au impus prin ac\iunile intrumentate [n acest sens. Greenpeace este una dintre ele, fiind cunoscut` pentru lupta acerb` [mpotriva organismelor modificate genetic. „Campania de protejare a peisajului forestier din grupa mun\ilor Retezat-Godeanu”, „Salva\i Ro]ia-Montan`” sau „Rom@nia f`r` cianuri”, sunt doar c@teva dintre ac\iunile care dovedesc c` lor le pas` de mediul [nconjur`tor.
O echip` ambi\ioas` fac ]i cei de la „Salva\i Dun`rea ]i Delta-Academia Ca\avencu”, [nfiin\at` [n 2004 cu scopul de a proteja rezerva\ia biosferei Deltei Dun`rii. „Nu suntem acel tip de ecologi]ti care-]i pun m@na la gur` pentru a nu [nghi\i microorganismele invizibile...Suntem [ns` ni]te indivizi periculo]i care o s`-nceap` s`-i scoat` de p`r afar` pe acei bipezi care stau [n fa\a televizorului, [n timp ce lumea se-ndreapt` cu peste 160 km/h spre un zid!”, spune Liviu Mihaiu , unul dintre reprezentan\ii organiza\iei.
Merg@nd pe aceea]i linie, ne sim\im nevoi\i s` amintim ]i de Fondul Mondial pentru Natur` (WWF), una dintre cele mai mari şi eficien te organizaţii internaţionale independente care, [n Rom@nia, deruleaz` o serie de campanii de protejare ]i conservare a mediului [nconjur`tor, viz @nd zonele montane, p`durile, Dun`rea ]i apele dulci, alte arii protejate, dar ]i dezvoltarea durabil` [n mediul rural.
O alt` ini\iativ` demn` de l`udat este cea luat` de AIPROM (Asocia\ia Industriei de Protec\ia Plantelor din Rom@nia), care lanseaz` [ncep@nd de anul acesta campania SCAPA, un sistem nou de colectare a ambalajelor primare provenite de la produsele de protec\ia plantelor.
Se lucreaz` [n prezent ]i un proiect de renaturare ecologic` a zonelor inundabile ale Dun`rii ]i Deltei, proiect reglementat interna\ional. Finalizarea sa presupune reorganizarea sistemului de diguri de-a lungul Dun`rii, conform cerin\elor UE, [n vederea conserv`rii habitatelor pentru faun` ]i flor` ]i ap`r`rii popula\iei [mpotriva inunda\iilor.
Un mesaj aparent lini]titor vine din partea ministrului atilla korodi care, odat` cu [ntocmirea bilan\ului activit`\ilor derulate de Ministerul Mediului, a declarat:“Pentru mediu, anul 2007 a fost primul an cu adevarat european al Romaniei” . Dar, [n loc de „an european”, noi am fi preferat un ”an verde”.
